User's Manual
Adaptor WLAN de la ASUS 35
Capitolul 5
Capitolul 5 - Glosar
Glosar
Ethernet
Cea mai utilizată metodă de acces LAN, care este denită de standardul IEEE
802.3. Ethernetul este de obicei un LAN de partajare media, ceea ce înseamnă că
toate dispozitivele segmentului de reţea partajează aceeaşi lăţime de bandă totală.
Reţelele Ethernet funcţionează la 10 Mbps, utilizând CSMA/CD-ul pentru a se
putea transmite prin cablurile 10 BaseT.
Paravan de protecţie
Un paravan de protecţie stabileşte ce informaţii au voie să intre sau să iasă dintr-o
reţea. NAT poate crea un paravan de protecţie natural ascunzând adresele IP ale
unei reţele locale de Internet. Un Paravan de protecţie împiedică orice persoană
aată în afara reţelei dumneavoastră să vă acceseze computerul şi eventual să vă
deterioreze sau vizualizeze şierele.
Poartă de acces
Un punct de reţea care gestionează toate tracurile de date ale reţelei
dumneavoastră, precum şi pe cele către Internet şi conectează o reţea la altă
reţea.
IEEE
Institutul inginerilor electricieni şi electronişti. IEEE-ul stabileşte standardele pentru
lucru în reţea, inclusiv pentru LAN-urile Ethernet. Standardele IEEE asigură
interoperabilitatea între sisteme de acelaşi fel.
IEEE 802.11
IEEE 802.xx este un set de specicaţii pentru LAN-uri al Institutului inginerilor
electricieni şi electronişti (IEEE). Majoritatea reţelelor cu r sunt conforme
standardului 802.3, specicaţia pentru CSMA/CD bazate pe reţele Ethernet sau
cu 802.5, specicaţia pentru reţele Token Ring. 802.11 deneşte standardul
pentru LAN-urile fără r care conţin trei tehnologii incompatibile (neinteroperabile):
Frequency Hopping Spread Spectrum (Spectru împrăştiat cu salt de frecvenţă
FHSS), Direct Sequence Spread Spectrum (Spectru împrăştiat cu secvenţă directă
DSSS) şi Infrared (Infraroşu). 802.11 specică un acces la media prin detectarea
purtătorului şi specicaţii ale stratului zic pentru LAN-uri fără r de 1 şi 2 Mbps.
IEEE 802.11a (54 Mbiţi/sec)
Comparativ cu 802.11b: Standardul 802.11b a fost proiectat pentru a opera în
banda ISM (industrială, ştiinţică şi medicală) de 2,4 GHz, utilizând tehnologia de
spectru împrăştiat cu secvenţă directă. Pe de altă parte, standardul 802.11a a fost
proiectat pentru a opera în banda recent alocată UNII (Infrastructură nelicenţiată
informaţională naţională) de 5 Ghz. Spre deosebire de 802.11b, standardul
802.11a se îndepărtează de tehnologia tradiţională de spectru împrăştiat, utilizând
în schimb o schemă multiplexă de divizare a frecvenţei care se doreşte a mai
prietenoasă mediilor de birou.
Standardul 802.11a, care suportă rate de date de până la 54 Mbps, este Fast
Ethernet (Ethernet rapid) analog lui 802.11b, care suportă rate de date de până
la 11 Mbps. La fel ca Ethernet şi Fast Ethernet, standardele 802.11b şi 802.11a
utilizează un MAC identic (Control de acces media). Totuşi, în timp ce Fast
Ethernet utilizează aceeaşi schemă de codare a stratului zic ca şi Ethernetul
(doar că mai rapid), 802.11a utilizează o schemă de codare complet diferită,
denumită OFDM (multiplexare cu divizare în frecvenţe ortogonale).